Spectacole ale Facultăţii de Arte, dedicate aniversării poetului Mihai Eminescu

 

Demersul artistic al cadrelor didactice şi studenţilor de la Facultatea de Arte din luna ianuarie a făcut posibilă reîntoarcerea la universul eminescian. Conştiinţa unei cuprinderi cosmogonice, a iubirii, a titanismului, a jertfei, a miraculoasei naturi, s-au împreunat în complexa filozofie a poetului naţional Mihai EMINESCU, darul pe care noi românii l-am primit în urmă cu 163 de ani. La ceas aniversar, artiştii Facultăţii de Arte au făcut demonstraţia talentului lor întru luminarea originalităţii creaţiei sale.

În preajma datei de 15 ianuarie 2013, două spectacole au adus în lumina scenei lirica eminesciană, gândite în viziuni recitative, fantezii coregrafice şi armonioase înlănţuiri sonore.

„Cântându-l pe Eminescu”

Primul spectacol a avut loc la Muzeul de Artă din Constanţa, pe 17 ianuarie 2013. Consemnăm întâlnirea cu soprana Irina IONESCU, asist.univ.dr. la specializarea Interpretare muzicală-Canto, care a prezentat proiectul artistic „Caleidoscop  muzical”, structurat şi spaţiat în timp prin „Ateliere lirice”. „Cântându-l pe Eminescu” a fost primul eveniment artistic, unde, dovedind un evident simţ al organizarii, s-au reunit studenţii pe care domnia sa îi îndrumă în arta cântului, maestrul corepetitor lect.univ.dr. Nejla ALI şi muzicologul  lect.univ.dr. Ruxandra MIREA. Dimensiunea creatoare a poetului Eminescu, precum şi legăturile şi interferenţele cu personanalităţile muzicale ale vremii au făcut obiectul unei conferenţieri ce a aparţinut lect.univ.dr Ruxandra MIREA. Serata muzicală a debutat cu microrecitalul sopranei Irinei IONESCU.

Prin cele cinci lieduri pe versurile lui Mihai EMINESCU, compuse de Gh. DIMA, G. STEPHĂ-NESCU, G. CAVADIA, Diamandi GHECIU, Doru POPOVICI, artista a făcut demonstraţia unei tehnici vocale pilduitoare, a unei sensibilităţi marcate de versul eminescian, precum şi a unei voinţe artistice ce a supus şi impresionat auditoriul. Studenţii îndrumaţi de asist.univ.dr. Irina IONESCU au continuat serata convingându-ne asupra unei exprimări muzicale libere, sugestive, semn al unui studiu temeinic şi constant: Elera MEREGIU, Iulia COZUBENCO, Mirela PARALEU, Elfin REGEP, Filiz EMIN, Ionuţ ANĂSTĂSOAIE, Mădălina ANGHEL. În totalitate, spectacolul a fost susţinut de către pianista lect.univ.dr. Nejla ALI, care a pătruns cu virtuozitatea instrumentală deja recunoscută şi o apreciabilă sensibilitate stilistica variată a repertoriului.

Ambianţa însufleţită de spiritul eminescian s-a distins prin emoţie, bucurie, armonie, aplauzele răsplătind cu generozitate artiştii universitari.

„Eminescu în versuri, muzică şi dans”

Al doilea moment aniversar, „Eminescu în versuri, muzică şi dans”, s-a desfășurat în Aula Magna a Universităţii „Ovidius” din Constanţa, pe 18 ianuarie 2013. Proiectul complex, iniţiat de către decanul Facultăţii de Arte, conf.univ.dr. Dana HANŢIU şi lect.univ.dr. Ioan ARDELEAN, a readus în spaţiul şi timpul actual personalitatea poetului M. EMINESCU, printr-un trimvirat artistic în care s-au intersectat poezia, muzica şi dansul. Conf. univ.dr. Dana HANŢIU a optat pentru intervenţii secvenţiale ale studenţilor clasei sale de actorie, aceştia recitând cu evidentă emoţie, trăire, transpunere, versuri ale „poetului nepereche”. Pedagogul Dana HANŢIU le-a arătat deopotrivă puterea cuvântului, fascicolul magnetizant al reflectoarelor, libertatea mişcării pe scenă, dar şi respectul pentru publicul care şi-a aratat susţinerea şi aprecierea. Evidenţiem prestaţia studenţilor anului II, specializarea Artele Spectacolului (Actorie), coordonaţi de conf.univ.dr. Dana HANŢIU: Georgiana RUSU, Greta MURARIU, Elena TABAN, Ana Maria NEGOIESCU, Eliza NIRLU, Monica ILIE, Ionuţ DULGHERIU, Ilie PĂRĂU.

Densa contextualitate a operei eminesciene a putut fi decriptată şi prin volutele vocale armonioase ale studenţilor masteranzi ai clasei lect.univ.dr. Ioan ARDELEAN, specializarea Artele Spectacolului liric (anul I şi II): Ana FLUTUR, Cerasela POPA, Bogdan ALEXIUC, Iulia FLOREA, Diana MĂCIUCĂ. Lecţia de cânt pe care pedagogul Ioan ARDELEAN a oferit-o studenţilor masteranzi s-a remarcat prin siguranţa intonaţiei, prestanţa şi puterea de a destăinui sensul încifrat al metaforelor eminesciene. Aspiranţii, luând exemplul maestrului lor, au interpretat cu sensibilitate şi profesionalism un repertoriu de lieduri, variat şi preţios, ai compozitorilor români: Gh. DIMA, Nicolae BRETAN, Carmen Petra BASACOPOL. La pian, pe parcursul întregului spectacol, a străjuit cu înclinare, profesionalism, receptivitate şi virtuozitate lect.univ.dr. Gabriela OPREA. Sprijinul său se dovedeşte a fi mereu nepreţuit, muzical şi didactic, dovedindu-se suportul perpetuu pe care profesorul de canto poate ţese, cu metodă şi dăruire, lecţia de cânt.

Conturarea cosmogoniei necuprinse eminesciene s-a realizat şi prin puterea magică a mişcării, a dansului. Coregrafia semnată de renumita balerină a trupei „Oleg Danovski”, masteranda Stela COCÂRLEA, a fost o originală translatare în lumea lui Eminescu, a visului, a iubirii, a imponderabilităţii, acolo unde timpul şi spaţiul se suprimă. Mişcările delicate şi graţiose, dar pline de siguranţă ale studenţilor specializării Artele Spectacolului (Coregrafie) au bucurat publicul, nelăsând să se întrevadă cealaltă faţă a muncii ce construiesc munca unui balerin: efortul, consecvenţa, privaţiunile.

Performanţa în artă se construieşte cu multă muncă, cu temeinicie, cu voinţă, sacrificii şi câteodată dezamăgiri, dar, mereu cu încrederea că darul este primit şi, cândva, preţuit.

Complexul sinergic al celor două spectacole cu aceeaşi tematică este încă o mărturie preţioasă a implicării artiştilor deja consacraţi (cadre didactice universitare) şi a studenţilor ce năzuiesc către scenă, în actul educaţional de o evidentă formaţie vocaţională. Confluenţa specializărilor aceluiaşi domeniu, Arte, în spectacolele susţinute în mediul universitar, este o dovadă a motivaţiei, a neliniştii artistice necontenite în aventura cunoaşterii, a profesorilor şi studenţilor. Aplauzele au constituit, de fiecare dată, proba demersului creator.

 Lect. Univ. Dr. Ruxandra MIREA

(articol apărut în nr.14 al Revistei Ovidianum, serie nouă)